search

CONCURS: Culture Soup Giveaway/ INCHEIAT

posted on
February 14th, 2013
written by
Sanziana
category
CONCURS, LEISURE
comments
24 comments

Misiunea mea, pana in acest moment secreta, este sa puteti avea si voi mai tot ce imi doresc, primesc sau cumpar. In acest sens, sunt mai mult decat bucuroasa ca va pot invita sa castigati un superb tricou oferit de Culture Soup

Am ales drept premiu unul dintre tricourile mele preferate, “Scaunele” din colectia Exposition.  Concursul se desfasoara in perioada 14 februarie – 20 februarie. Si-acum, sa va explic cum puteti participa:

1. Dati like paginii de Facebook Culture Soup

2. Intrati pe site si studiati cu atentie sursele de inspiratie ale tricourilor din colectia Exposition.

3. Postati un comentariu in cadrul acestui articol in care sa propuneti un nou titlu de piesa de teatru care ar merita sa fie imprimat. Motivati-va alegerea si cea mai convingatoare propunere se va concretiza intr-un tricou marca Culture Soup dupa ideea castigatoare.

Castigator ales de Culture Soup: Simona cu propunerea “Maestrul si Margareta”

 

 

Postari recente

Blogroll

Cauta pe site

RSS Abonare la RSS

24comments

  • Raluca - February 14, 2013 at 4:32 pm - Reply

    Ferma animalelor. Pentru ca ar fi o continuare a stilului dramatic & Lego-ish al modelelor de pana acum.

  • Stefan - February 14, 2013 at 5:54 pm - Reply

    Pietonul si Furia … ca merge la Bucuresti :)

  • Miruna - February 14, 2013 at 6:14 pm - Reply

    Iona de Marin Sorescu, deoarece promoveaza cultura romaneasca si e un spectacol care poate fi pus in scena sau in design (in cazul tricoului) in mii de feluri ,dupa imaginatia si viziunea regizorului/ designerului.

  • Sinziana - February 14, 2013 at 7:51 pm - Reply

    ” Ce ne spunem cand nu ne vorbim” …ca de Valentine’s Day :)
    (Regia Chris Simion)

  • raluca - February 15, 2013 at 1:03 am - Reply

    Oedip rege, clasic si grafic

  • emiliana - February 15, 2013 at 9:48 am - Reply

    les oiseaux de papier sau poate putin mai feminin, balul florilor…amandoua ar cuprinde ideea zborului omului prin propria viata

  • Silvia - February 15, 2013 at 10:10 am - Reply

    Asteptandu-l pe Godot…pentru ca e plina de esenta si, desi este o piesa a secolului XX, ilustreaza perfect cautarile noastre moderne, fricile si anxietatile. Si pentru ca, din piesa am ramas cu imaginea unui copac, care ar putea fi transformat usor intr-un vizual (visuell :)) fabulos de tricou.

    Si pentru ca Beckett a fost vizionar si avangardist si imi place tare tare (lucru pe care il pot argumenta, dar la o cafea lunga lungaa)

  • Ionut Jbk - February 15, 2013 at 10:21 am - Reply

    http://tinypic.com/view.php?pic=2vi0e8z&s=6

    Cred ca imaginea asta surprinde cel mai bine ideea de teatru. O paralela intre comedie si drama.

  • Simona - February 15, 2013 at 10:26 am - Reply

    Eu propun “Maestrul si Margareta” – romanul lui Bulgakov care a prins viata pe scene internationale ca piesa de teatru. Datorita personajelor deosebite si a elementelor fantastice care apar pe parcurs, cred ca i s-ar potrivi designul Exposition/Culture Soup. Motanul Behemoth, Berlioz, Woland, Azazello, Margareta (care in balul diavolului din noaptea Valpurgiei zboara pe un porc) – sunt personaje care ofera imagini incredibile si care ne anima imaginatia.

  • kittycat - February 15, 2013 at 10:41 am - Reply

    “Dragostea dureaza 3 ani”, ca sa mai aprofundam si noi mecanica inimii ;)

  • Oana Dobre - February 15, 2013 at 11:53 am - Reply

    Revizorul lui Gogol ar putea fi o sursa de inspiratie foarte buna. Cred ca e o piesa care surprinde foarte bine tarele societatii in care traim.

  • Alexe - February 15, 2013 at 2:42 pm - Reply

    ”La Putain respectueuse” a lui Sartre. S-a jucat prima data la teatrul Antoine-Simone Berriau, in 1946. Poate ca cei de la Culture Soup cunosc povestea. Eu as prefera sa o descopere abia acum. Apoi sa nu se poata abine sa o deseneze pe Lizzie impreuna cu barbatul de culoare pe care ea incearca sa-l bage la zdup nevinovat. Pe langa asta… nici lui Sartre nu ii sade rau langa Ionesco, in colectia moderna de tricouri.

    you tube converter

  • Alexandra - February 15, 2013 at 9:23 pm - Reply

    Eu imi imaginez un triocu care sa aiba ca inspiratie De ce fierbe copilul in mamaliga. In primul rand, pentru ca lumea circului este un subiect ce poate fi usor ilustrat prin simboluri pe care toata lumea le recunoaste (si celelalte tricouri din colectie surprind elemente relativ usor de identificat din piesele respective, care ajuta privitorul sa inteleaga destul de repede mesajul – cel putin dupa ce designul a atras suficient de mult atentia incat sa starneasca o discutie).

    Apoi, piesa in sine (incepand de la titlu chiar) are suficient dramatism cat sa permita designerului sa se joace cu elementele astea contrastante (circ-tristete, vis-cosmar) pentru un mesaj puternic. Cred ca as ilustra scena cu mama Aglajei atarnand de par, mi se pare ca sugereaza destul de bine ideea sacrificiului facut pentru a-i distra pe ceilalti, a rezultatelor bazate pe multe greutati.

  • Gabriela - February 15, 2013 at 11:40 pm - Reply

    O casă de păpuşi( Nora), Ibsen- pentru avalanşa de emoţii care îţi schimbă spectrul trăirilor cu fiecare filă.

    HELMER : Să-ţi laşi casa, bărbatul şi copiii ! Gîndeşte-te ce va zice lumea ! NORA : Nu-mi pasă de ce va zice lumea. Ştiu doar că e spre binele meu.HELMER : O, asta-i revoltător, trădezi îndatoririle cele mai sfinte. NORA : Ce înţelegi prin îndatoririle cele mai sfinte ? HELMER : E trist că trebuie să ţi le spun eu. Nu sînt acelea faţă de soţ şi de copii ? NORA : Mai am şi altele, tot atît de sfinte. HELMER : Nu mai ai. Care altele ar mai putea fi ? NORA : îndatoririle faţă de mine însămi.

  • Madalina - February 16, 2013 at 11:59 am - Reply

    Cat on a Hot Tin Roof , pentru ca era piesa favorita a lui Tennessee Williams, pentru ca i-a adus un Pulitzer, pentru ca e greu sa gasesti un cuplu mai iconic decat cel din ecranizare – Elizabeth Taylor si Paul Newman, pentru ca tocmai se joaca pe Broadway cu Scarlett Johansson in rolul principal. Nu in ultimul rand pentru ca Big Daddy din piesa, cel in jurul caruia se invarte totul, era un magnat al …bumbacului si pentru ca pisicile sunt reginele internetului :).

    ” You know what I feel like? I feel all the time like a cat on a hot tin roof.”
    “Then jump off the roof, Maggie. Jump off it. Cats jump off roofs and land uninjured. Do it. Jump.”
    “Jump where? Into what?” (…)
    “What is the victory of a cat on a hot tin roof?”
    “I wish I knew… Just staying on it, I guess, as long as she can… (…) I’m not living with you. We occupy the same cage” .

  • Laura C. - February 16, 2013 at 3:20 pm - Reply

    Othello, the Moor of Venice – William Shakespeare

    ”Othello este tragedia unui om prea increzator si prea bun. Othello, general venetian de origine straina este un maur casatorit cu Desdemona, fiica unui senator venetian. Un strain daruit cu putere politica, o sotie minunata si stima unui intreg oras nu putea starni decat invidie.
    De multe ori oamenii se considera inferiori unui om doar pentru ca acesta face parte dintr-o rasa straina si toate succesele sale, altfel dobandite prin munca cinstita, li se par furate pentru ca el nu trebuia sa traiasca acolo, la Venezia, pentru ca nu s-a nascut acolo” – lucru foarte actual si astazi.
    ”Increzator in prietenie si oameni, Othello ar crede orice i se spune, deci devine o jucarie in mana unui om ambitios si fara scrupule cum este subalternul sau Iago. Au fost de ajuns cateva cuvinte veninoase si furtul unei batiste pentru ca Othello sa isi piarda incrderea in fidelitatea sotiei sale, din prea mare incredere in cuvantul lui Iago. Othello nu este obisnuit cu gelozia, el nu stie sa traiasca in umbra, sa spioneze, pe el il dezgusta stfel de tertipuri fatarnice, asadar din clipa cand a aflat de infidelitate, Othello a si condamnat-o la moarte pe Desdemona fara drept de apel.”

  • Iulia - February 17, 2013 at 6:13 pm - Reply

    Eu merg pe “O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale. Am crescut cu operele sale, am invatat din ele si cred ca ar fi reprezentata perfect intr-un tricou marca Culture Soup. Sunt multe piese frumoase, cunoscute, dar este prima care mi-a venit in minte si as putea garanta ca multi ar prefera o piesa traditionala in schimbul unora de care poate nici un au auzit. Sta la baza culturii noastre si as purta mandra un astfel de tricou :)

  • Livia - February 17, 2013 at 7:50 pm - Reply

    “Visul unei nopti de vara” de Shakespeare pentru ca e Shakespeare, ramane una dintre cele mai jucate piese, montarea de la Odeon (un fragment adaptat din scena mesterilor) e una dintre piesele mele preferate si, nu in ultimul rand, sunt spiridusi. :)

    “Demetrius: Nu-i de mirare, stăpâne; cum să nu vorbească un leu, când sunt atâţia măgari care vorbesc?”

  • Emilia M - February 18, 2013 at 4:55 pm - Reply

    Globalizarea lui Don Quijote şi măreţia limbajului corporal puse în scenă de Dan Puric.
    Un spectacol de teatru în care dansul îşi adjudecă rolul principal, un cadru oniric ce te înalţă şi te face să te simţi minuscul în acelaşi timp. Un Sancho Panza devotat, o Dulcineea ideatică şi un Don Quijote fervent traversează cu lejeritate barierele de cultură şi mentalitate, monopolizându-ţi sufletul pe toată durata piesei.

  • Alexandra Zaharia - February 20, 2013 at 11:23 am - Reply

    “Faust” al lui Goethe nu are cum sa lipseasca din aceasta colectie, asa ca asta este propunerea mea.
    De ce? 1. Este una dintre cele mai influente piese de teatru , 2. Goethe este, indiscutabil, unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati poeti, prozatori, filosofi care a adus contributii importante in gandirea euopeana 3. Pentru ca Faust suprinde adevaruri si probleme care nu sunt nici pe departe specifice secolului in care a fost scrisa piesa, ci esentiale si universal intalnite. 4. Tema pactului cu diavolul este una dintre cele mai cunoscute teme literare si, in general, culturale.

  • Cristiana - February 20, 2013 at 11:32 am - Reply

    Asteptandu-l pe Godot – Samuel Beckett!

    De ce? Pentru ca nu suntem decat niste fiinte calatoare intr-o viata intamplatoare si absurda! Traim intr-o viteza prea mare si tot ce ne ramane la sfarsitul zilei este sa asteptam…pe cine, cand si unde nu putem sa ne dam seama pentru ca suntem prea ancorati in vartejul trecutului si al viitorului si uitam sa traim prezentul! Godot este salvarea noastra din incrancenata lupta cu timpul de care nu ne bucram cum trebuie!

  • Andreea - February 20, 2013 at 12:40 pm - Reply

    Pfoai ce lunga lista de croieli si pictograme, de cand lumea si pamantul, de la Sofocle la Samuel D. Hunter, de la ras la plans ne-am tot invartit omenirea pe-un dram de drama. Proiectul “Exposition” il gasesc ca fiind un uz igenios artistic de unelte moderne puse in slujba creativitatii “just because” ci nu “just do it”, si tare mi-ar placea ca un strop din brainstorming-ul meu sa ploua pana-n sala voastra.

    Am analizat si competitia, nu suna rau deloc nici “Maestrul si Margareta”, nici Cat on a Hot Tin Roof. De Dragostea dureaza 3 ani zic doar ca abia a trecut 14 si daca o tinem tot asa inca 3 luni, se lasa cu diabet; avem Romeo, avem Julieta, clasic si cuprinzator si de ajuns. Iar restul, well, restul par cam greu de dus pentru o tesatura usoara de bumbac si 5 vectori ROGVAIV-isti.

    Am salivat si la piesele actuale, cel mai mult la Rinoceri si Hamlet, m-am pus in sala si am asteptat sa se ridice cortina.
    Primul care a plutit pe scena, Batranul si Marea! Pai de ce? Pai e Hemingway, merita la fel de mult si el un bilet in Garderoba Culture Soup, un vestiar langa Shakespeare, Ionesco sau Miller, e classic, e glorios, e unanim apreciat, luat si-un Pulitzer for Fiction; ce mai, e de-al lor, poate si fi de-al nostru! Vine si vara, si-n birou, printre betoane toti am visa p-un mal de mare.
    Pastrand seria si proportiile, amintind de bariele surmontate de cei prezenti pana acum pe scena, parca am mai zice, cu toata gura si fara teama “Who’s Afraid of Virginia Woolf ?” Pai cui ii este frica, il bagam in actul 3 la Exorcism si-i explicam cum e cu “Flores para los muertos”.
    Daca nici asa nu e bine, duca-se printre Angels in America a lui Tony Kushner, ca-i locul unde multi viteji s-arata, cu Prior Walter, toate personajele s-au plimbat mai intai din teatru in teatru, apoi pe la Hollywood si intr-un final si la TV.

    Nu-i bine nici asa? Ingerii astia nu-s de noi si vrem un high mai pe pamant? Pai Irivine Welsh ne face ditamai ocupatia cult, Trainspotting. La film si la teatru, astia care-au citit Ionescu si Millar pana in 30, il stiu sigur si pe Renton. Din cand in cand stau amandoi in Gara de Nord si Trainspotting cat e ziua larga si imaginatia lunga. Cateodata mai choose si life.

    E a patra propunere si se trage cortina pe seara asta.
    Va asteptam de obicei Miercuri spre Joi sigur, biletele in blanc va rugram sa le lasati la intrare.
    To be or not to be, continued…

  • Alex Tanasescu - February 20, 2013 at 3:12 pm - Reply

    “Procesul” – Kafka
    E neelementar, dragul meu visuell.

  • Ioana - February 20, 2013 at 4:52 pm - Reply

    eu as zice “Furtuna”. e de Shakespeare, a montat-o Purcarete de curand, dar nu-i extrem de mainstream, astfel incat poate sa-l faca si pe hipster sa tresara un pic atunci cand o recunoaste pe tricou. plus ca mi-ar placea sa-i vad pe Prospero si (mai ales) pe Caliban stilizati asa frumos.

  • Leave a Reply