search

Divan restaurant

posted on
December 18th, 2013
written by
Sanziana
category
CONCURS, LEISURE, PLACES
comments
16 comments

Nu am fost niciodata in Turcia, desi am prieteni care au incercat de-a lungul anilor sa ma convinga ca merita sa facem aceasta calatorie. Dar tot e bine ca am ajuns la restaurantul Divan

Si nu, nu glumesc deloc atunci cand va spun asta. Seara petrecuta la Divan nu a fost o simpla masa la un restaurant cu specific turcesc, nu a fost doar o experienta culinara, a fost mai mult o calatorie culturala, exact stimulentul de care aveam nevoie pentru a lua in sfarsit decizia de a merge in vacanta in Turcia.

Stiti ca nu imi place sa tin lucrurile doar pentru mine si incerc de fiecare data sa va impartasesc fiecare experienta noua care m-a bucurat, care m-a atins sau din care am invatat ceva. Asa ca, nu pot sa va arat doar fotografii cu interiorul restaurantului, fara a va povesti cate ceva despre elementele care au constituit surse de inspiratie in materie de design interior, design care poarta din nou amprenta arhitectului Corvin Cristian.

Primul, dar primul loc catre care mi-a fugit privirea atunci cand am intrat la Divan, au fost  peretii imbracati in covoare turcesti, kilimuri pe numele lor.  Kilimurile sunt tesute manual, au fost aduse special pentru amenajarea restaurantului, au fost taiate si apoi cusute intr-un ansamblu patchwork. Mi-a placut la nebunie ideea de a mixa pattern-uri provenind de la covoare diferite, de a le reasambla si de le folosi apoi pentru a imbraca peretii.

Nu a trecut mult timp pana am pus intrebarea legata de ceramica de pe perete sau despre placutele de pardoseala. De obicei, intrebarile mele, atunci cand sunt entuziasmata, suna cam asa… “Dar minunatiile astea de pe pereti sau de pe jos, de unde sunt? Ce-i cu ele?”. Am aflat ca ceramica de pe perete se numeste iznik ( ( dupa numele orasului din vestul Anatoliei unde se produce) si este pictata manual. La fel, placutele de pardoseala de marmura si ciment sunt lucrate manual in Turcia, iar desenele sunt otomane.

N-as vrea sa ma opresc aici cu povestile, dar mai pastrez cateva descoperiri dragute pe care le-am facut pentru un articol viitor. Pana atunci, va las sa savurati pe indelete imaginile!

*** De fapt, va mai retin un pic atentia si s-ar putea sa va placa ce va spun. Daca postati un comentariu in cadrul acestui articol in perioada  18 decembrie – 30 decembrie in care sa-mi spuneti ce ati experimentat sau ce v-ati dori sa experimentati din cultura turca, puteti castiga o cina de 2 persoane la restaurantul Divan. ***

Castigatoarea concursului este Silvia Mihaela

1
1a
1b
2
3
4
5
6
7
7a
8

Fotografii de Cosmin Dragomir

Postari recente

Blogroll

Cauta pe site

RSS Abonare la RSS

16comments

  • Lorena - December 18, 2013 at 11:37 am - Reply

    Am incercat iaurtul cu menta, halva la cuptor cu mar, salata cu rodii si supa de linte. Toate sunt delicioase, te invaluie mireasma lor

  • diana cese - December 18, 2013 at 11:38 am - Reply

    Eclecticul Istanbul, dulciurile turcesti la ele acasa, Tarlabasi,

  • diana - December 18, 2013 at 11:49 am - Reply

    am vazut intr-o revista informatia referitoare la deschiderea acestui restaurant turcesc si pe Calea Floreasca si am rupt pagina ca sa nu uit sa ma duc :-)

  • Dietstories - December 18, 2013 at 2:09 pm - Reply

    Patchwork-ul e DE-MEN-TI-AL!

  • Alishor - December 18, 2013 at 2:44 pm - Reply

    Mie imi place mult literatura turca si incerc sa-mi conving toti prietenii sa citeasca romanele lui Orhan Pamuk sau ale lui Elif Shafak. Pamuk a publicat un fel de biografie a orasului Istanbul impletita cu propria sa istorie, carte pe care, daca o citesti, n-o mai uiti, si o sa-ti doresti sa te pierzi pe strazile Istanbulului.

  • Roxana - December 18, 2013 at 3:23 pm - Reply

    din traditionalele deserturi turcesti imi place foarte mult cataiful. am incercat sa fac si eu la un moment dat, nu a iesit la fel de bun, dar se apropia destul de mult de cel “adevarat”

  • Ada - December 18, 2013 at 4:11 pm - Reply

    Fish Kebab, daca vorbim despre mancare.. si cafeaua, bineinteles ! :-)

  • Lia - December 18, 2013 at 8:16 pm - Reply

    Trebuie postare numai aprecieri? Daca avem ceva recomandari de facut, se poate?

  • adriana - December 18, 2013 at 8:35 pm - Reply

    mancarea turceasca e absolut delicioasa. insa adevarata epifanie cred ca e sendvisul cu peste. nimic mai simplu in compozitia sa – file de peste la gratar, ceapa taiata grosolan, salata verde, rosii, precum si o ploaie de condimente -, insa gustul e divin. mai ales cand il mananci pe marginea bosforului :)
    nu mi-e rusine insa nici cu literatura sau cu muzica turceasca. oamenii astia sunt minunati cu totul :)

  • Silvia Mihaela - December 19, 2013 at 10:44 am - Reply

    Eu sunt fana cafea iar cand am ajuns in Istanbul primul lucru a fost sa beau o cafea autentica turceasca.

    A fost exact cum imi place: aromata si tare.

    Ma intreb daca si in acest restaurant cafeaua o fi la fel. :)

  • Andrei - December 19, 2013 at 11:12 am - Reply

    Sucul de rodii proaspat stors pe strazile Istanbulului si sandvisurile cu peste de la podul Galata :) asa se descrie pt mine aventura culinara prea scurta in istanbul. astept aventura Divan :)

  • Happy child - December 19, 2013 at 10:03 pm - Reply

    Istanbul, orasul in care am descoperit o lume fascinanta. Oamenii, mancarea, bazarul cu mirodenii, strazile inguste si ciudate, pisicile, Bairamul……

  • Ruxandra - December 20, 2013 at 11:41 am - Reply

    Tocmai am revenit pentru a doua oara de la Istanbul, deci postarea ta ma prinde inca imbibata de aerul de acolo – Istanbul iarna, cu minaretele sub zapada si un cer gri cu straluciri vazut din turnul Galata. Istanbul care este egal cu Orhan Pamuk pentru mine, mai ales cu “Muzeul inocentei” (cu ritmul lent al romanului) si acum si cu “Zapada” chiar daca nu se petrece acolo. Istanbul cu haremuri, pisici, kofte si cataif, cafea turceasca cu un gust atat de asemanator cu aromele copilariei si prajituri cu capsuni mari. Dar mai ales cu ape, Marmara, Bosfor, poduri peste scanteieri si ceramici albastre. Si as vrea sa ajung intr-un hammam si la dervisii dansatori, data viitoare!
    Deci da, as adora sa merg la Divan pentru a ma mai simti un pic acolo.

  • daniela - December 24, 2013 at 8:52 pm - Reply

    as dori sa degust toate dulciurile din meniu!! toate!!

  • raluca - December 25, 2013 at 8:54 pm - Reply

    cafeaua, dar ceaiul mai ales este o invitatie la pauza de cateva ori pe zi pe care o iau turcii din clasa de mijloc in special, minunatele baclavale de tot felul, preparatele din carne de oaie, legendarul sandvis de sub podul galata printre pisici urmarind zecile de vaporase de pe bosfor, covoarele lucrate manual, piese de mobilier din lemn de cires sculptate manual si cu insertii de sidef,oamenii mereu porniti sa se targuie cu tine, un loc special, turcia! neaparat sa mergeti!

  • Leave a Reply