Daca o imagine face cat o mie de cuvinte, sper ca cele saizecisiopt de fotografii sa valoreze exact sau poate chiar mai mult decat rezultatul inmultirii lor. Altfel spus… Va invit, va poftesc, va rog sa intrati in casa lui Alice Ignatiadis!

Nu aveti idee cat de mult mi-am dorit sa va arat acest camin, cat de in amanunt si cat de des am povestit tuturor prietenilor mei despre detaliile acestei case si cum am numarat zilele, orele, minutele, secundele pana sa v-o pot prezenta. Numaratoarea a ajuns la zero, motiv pentru care pot rasufla, in sfarsit, usurata!

Senzatia care m-a incercat atunci cand am ajuns in vizita la Alice (atat prima, cat si a doua oara) a fost ca ceea ce se asterne in fata mea nu este aievea…O casa veche, de patrimoniu, construita in 1910, in care a locuit Nicolae Hortolomei, unul dintre cei mai celebri medici chirurgi din Romania. Citind aceste cuvinte pe placuta de pe fatada, am stiut inca de la inceput ca va fi una dintre acele vizite pe care nu le voi uita prea curand… Mai degraba, niciodata!

Din clipa in care am trecut pragul, nu cred sa ma fi plimbat prin fiecare incapere altfel, decat cu gura cascata! Mi-ar fi foarte greu sa-mi aleg detaliile sau camerele preferate pentru ca sunt atat de multe, incat la cele minim 68.000 de cuvinte (cat valoreaza imaginile) s-ar mai adauga alte cateva mii. Daca, totusi, insisati va enumar cateva: bucataria pana in cel mai mic amanunt (cu un stop cadru pe caloriferele originale din fonta, care au si o usita, in spatele careia se tineau la cald ceaiul, supa sau mai stiu eu ce), toate baile (camasa de noapte pe post de perdea mi-a taiat, efectiv, rasuflarea), gradinile naturale verticale, geamul din cornier recuperat dintr-o fabrica veche, camerele fiicelor (Ana si Zoe), tapetul de pe peste tot, balustrada, candelabrele si cate si mai cate…

Daca va intrebati care este locul preferat al familiei, s-ar putea sa nu va surprind atunci cand va spun ca in bucatarie petrec cel mai mult timp. Alice este atasata de “caloriferele, oglinda veche de la parter pe care am transformat-o intr-o usa pe pivot, geamul din cornier, grinziile de lemn de stejar vechi de aproape 200 de ani (pe care le-am ales eu cu Marina dintr-un sat de pe Valea Tarnavei), biblioteca imensa din dormitorul din mansarda” si de “energia acestei case”.

De energia, de frumusetea, de detaliile, de rafinamentul acestei vizite m-am atasat si eu!

Fotografii de Nico Grigore