cu sensibilitatea nu
cu inteligenţa nici atât (more…)
Din când în când îmi notez
două trei vorbe ca să nu le uit (more…)
La urma urmei îmi amintesc perfect ziua
când cele şapte mame ale mele m-au născut (more…)
Erau începuturile moi ale cercului, grădinile justificate. Câţiva călăreţi obosiţi clătinau din cap în semn de bun venit. Ceva ca o ferigă ne răcorea umerii. (more…)
În numele fertilităţii
ea îşi spiralizează zâmbetul
şi îl ascunde într-un melc de somn (more…)
Pentru a nu ştiu cîta oară
cerul încăpea în botul unui pui de vulpe (more…)
În barcă un pescar surd vorbeşte cu apa Crede că nu-l aude nimeni
Zenobia îmi ţine amândouă mâinile pe inimă Îngenunchez cu adoraţie şi mă gândesc la altceva
Zenobia zice să nu mâncăm cocoşi albi pentru că se supără cineva pe noi Pescarul întoarce capul şi…
Să revenim la frumoasele noastre deprinderi
sub cerul intuiţional
să ne arăm cu grijă pământul de pe tălpi (more…)
Oraşul avea o singură casă
casa avea o singură încăpere
încăperea avea un singur perete (more…)
Oraşul în cadril de mucava
Trăia, înfricoşat, la cinema,
Iar străzile duceau poveri de şoapte
Doar între pauze. La cinci şi şapte. (more…)
