Era-n acel spoit laborator
Cu ins celebru pus pentru decor
O vesnica balanta Mohr–Westphall
Cu brat întins, cu tije de metal
Ce scânteia-n amurg, însingurata
Pe lespedea cu vine de agata,
De sub clestar, în triburi, cete, secte,
Luceau alaturi prinse-n ac, insecte
Si-un tom deschis ivea paduri temute
La pagina o mie patru sute.
Nimic nu se clintea-n acea odaie
Cu folii roz si flori de ciumafaie
Ci numai în duminici când eleve
Cu fruntea palida si sorturi breve
La dascali slefuiti în negru stins
Rosteau istorii cu vestitul ins,
Se apleca sub clopotu-i oval
Cer, cumpana balantei Mohr-Westphall.
Leonid Dimov – Destin cu balanta
Perfect Photo & Styling by Zwei
La multi ani, draga Sanziana! Sa fii fericita! Eu sunt, de cand ti-am descoperit blogul…
La multi ani!