Au trecut trei ani si cateva luni de cand va tot povestesc franturi din viata mea si imi este din ce in ce mai greu sa imi aduc aminte tot ce am depanat in acest timp.

In cazul in care reiau aceeasi poveste, sper sa o fi uitat si voi si sa o cititi ca si cum ar fi pentru prima oara ( le repet prietenilor mei povesti destul de des, caci uita aproape tot si se bucura de fiecare data ca la “prima auditie”). In fine, intentia mea era sa scriu despre “maini”, dar vad ca m-am luat cu altele.

Pentru ca mai toate job-urile in care sunt implicata nu presupun munca cu mainile ( tastatul la calculator nu se pune), ma apuca din cand in cand o disperare de a le folosi cumva ( sanatatea mea mentala depinde de asta)… Framant aluat, vopsesc cu pensula sticle sau orice imi pica in mana, plantez flori si nu ma potolesc pana nu sunt franta de oboseala.

Cel putin o data pe luna trebuie sa prestez o activitate cu “mainile astea doua”, altfel nu-mi gasesc linistea. Pe luna august mi-am facut norma, cred ca am si depasit-o un pic. Urmeaza septembrie, pazea!

Photo via www.pinterest.com